SARS-CoV-2 – provocare medicală, socială și politică


Indubitabil, noul coronavirus reprezintă o provocare pentru întregul sistem socio-economic, politic dar și medical al Republicii Moldova. Pornind de la importanța analizei acestui subiect în contextul răspunsului pe care îl oferă liderii politici dar și însuși sistemul medical să începem cu numărul îngrijorător de infectări în rândul angajaților din sistemul medical. În prezent[1], în Republica Moldova sunt confirmate 7 093 de cazuri de infecție cu noul Coronavirus (SARS-CoV-2/Covid-19), dintre care 880 de cazuri în partea de est (Transnistria).  Actualmente, au fost confirmate 1 497 cazuri de infectare în rândul angajaţilor sistemului de sănătate, o cifră care intră în limita mediei înregistrate la nivel global, adică 25 % din numărul total de persoane infectate. Curios ar fi să analizăm raportul dintre numărul de cazuri confirmate și numărul de testări efectuate în rândul aganjaților sistemului medical.

Media este o resursă cu o capacitate extraordinară atunci când vorbim despre informare și influența asupra deciziilor. Starea de urgență în sănătate publică este o măsură esențială pentru a stopa răspândirea infecției și a ameliora situația epidemiologică. Totuși se pare că în urma resctricțiilor impuse, rămân pe plan secundar alte maladii care ne macină de decenii. În rețelele de socializare au devenit virale astfel de glume precum că “Сovid-ul a vindecat omenirea de toate celelalte maladii, nu mai există alte boli, a ramas doar Covid-ul”. Situatia actuală poate genera efecte catastrofale în sistemul economic și social. Este necesar să abordăm problema infecției cu coronavirus, dar în context, nu trebuie neglijate și alte maladii. Conform datelor Biroului Național de Statistică în Republica Moldova anual decedează 36-39 mii de personae sau peste 100 de persoane zilnic. Din ele circa 21 mii decedează în urma maladiilor aparatului circulator, circa 6000 din cauza tumorilor, circa 3000 din cauza maladiilor aparatului digestiv, circa 2000 din cauza traumelor și peste 1500 din cauza maladiilor aparatului respirator[2], inclusiv de tuberculoză circa 300 de persoane.

Luând în considerare combinarea dintre gradul înalt de transmitere și evoluția infectiei în fiecare om individual (fie prin decurgerea asimptomatică a bolii, fie cu manifestări severe care ar putea cauza decesul persoanei) și modul în care pandemia a perturbat omenirea – coronavirusul a generat o situație la nivel global fără precedent. Ceea ce cunoaștem cu siguranță este locul de unde a pornit pandemia și mai puțin despre când va lua sfârșit. Totuși conform experților internaționali,[3] pandemiile din trecut trasează unele indicii despre posibilile scenarii de evoluție. Deși nu există exemple similare, umanitatea a trecut prin mai multe epidemii în ultimii 100 de ani. Modurile în care s-au sfârșit epidemiile schițează îndrumări către modalitățile de a restabili functionalitea sistemului de sanatate și a readuce în societate un anumit sentiment de normalitate. Cobey și alți experți sugerează că ceea ce se va întâmplă în continuare va depinde atât de evoluția agentului patogen, cât și de răspunsul omenirii la pandemie, atât cel biologic, cât și cel social.[4]

Durata menținerii stării de urgentă în sănătate publică cu toate măsurile de prevenție și control al infecției depinde de modul în care se respectă recomandările și restricțiile impuse și în același timp de eficiența răspunsurilor naționale la provocările emergente, și nu doar de ordin medical, dar social și politic. Cobey spune că „modul în care se manifestă pandemia este influențată cel puțin 50 la sută de contextul social și politic”.

Șeful ONU, domnul Guterres a prezentat recent un șir de moduri în care COVID-19 ar putea submina pacea și securitatea globală, începând cu eroziunea suplimentară a încrederii în instituțiile publice, din cauza că, fie au fost percepute că au răspuns greșit, fie că nu au fost transparente.[5] Conceptul de transparența în sănătate variază în dependență de țară, serviciile medicale prestate și părțile implicate. Diversitatea terminologiilor este echivalentă cu lipsa clarității cu privire la ceea ce constituie un sistem de sănătate eficient și transparent. Totuși un șir de dimensiuni, cum sunt (1) calitatea asistenței medicale; (2) experiența pacientului; (3) finanțele; (4) guvernarea; (5) datele personale și (6) comunicarea datelor de sănătate  – acoperă principalele îngrijorări ale sistemelor de sănătate, formând baza definiției de transparență.[6]

Domnul Guterres subliniază că pandemia „nu este un timp pentru oportunismul politic”, iar „în unele situații de conflict, incertitudinea creată de pandemie poate crea stimulente pentru unii actori politici pentru a promova diviziune și tulburări. Acest lucru ar putea duce la o escaladare a violenței și a unor greșeli posibile devastatoare, care ar putea … diminua eforturile de combatere a pandemiei.”[7] În cazul situațiilor de instabilitate și incertitudine riscurile privind politizarea unor reforme și nu doar din domeniul sănătății, cresc substanțial. Impactul pandemiei asupra economiei în general[8] și a cetățenilor în parte este devastator. În următoarele 12-18 luni, acțiunile de diminuare a impactului socio-economic fac parte din cele trei componente critice ale răspunsului ONU la COVID-19, alături de segmentul sănătății, condus de OMS, și Planul global de răspuns umanitar.[9]

Celelalte 50 la sută din măsurile întreprinse la nivel mondial reprezintă eforturile științei în domeniul sănătății. Ansamblul testelor disponibile și a celor în curs de dezvoltare pentru diagnosticul COVID-19,[10] [11]  conturează anvergura eforturilor întreprinse la nivel global. Astăzi, ca niciodată, multiple echipe de savanți lucrează împreună pentru a dezvolta remedii eficiente pentru a opri pandemia, elaborarea cărora necesită timp substanțial.

Pentru a câștiga din timpul necesar pentru a dezvolta tratamente și vaccin eficient împotriva COVID-19 este necesar să asigurăm simultan contiuitatea măsurilor de control, dar și accesul la serviciile de sănătate de care are nevoie populatia. Să nu se întâmple că ieșim dintr-o epidemie și intrăm în alta. Ceea ce trebuie să facem este “să învățăm să trăim,” necătând la situația epidemiologă din țară, reieșind din experiențele învățate în ultima perioadă, iar decidenții să balanseze eforturile pentru a ameliora efectele negative atît din cauza infecției Covid, cît și din cauza reducerii accesului la servicii de sănătate a populației pentru alte maladii, neglijate din cauza limitelor și restricțiilor acociate luptei cu Covid.

Vă propunem câteva întrebări asupra cărora să reflectăm în liniște și cu calmitate:

  • Cine este preocupat de elaborarea unei strategii de tranziție de la perioada stării excepționale Covid-19 la perioada post-Covid-19;
  • Cine este preocupat de elaborarea unei curricule pentru învățământul la distanță, odată ce nu există siguranță că situația excepțională nu se va repeta;
  • Cine monitorizează cazurile de violență în familie, datorate izolării îndelungate, precum și impacul asupra sănătății mintale;
  • Este asigurată instruirea cadrelor medicale la nivelul necesar și cum sunt respectate măsurile de control al infectiei în instituțiile medicale;
  • Este rata înaltă de infectare în rândul personalului medical datorată riscului sporit de expunere sau accessului favorizat la metodele de diagnostic;
  • Care sunt opțiunile și strategia privind extinderea testării la COVID în randul populației generale, luînd în vedere posibilitatea evoluției infecției fără simptome evidente;
  • Care este ponderea persoanelor infectate care se tratează în ambulator, care este de fapt rolul medicinii primare și care sunt etapele de fortificare a implicării AMP în tratamentul Covid;
  • Cine monitorizează scăderea dramatică a ratei de depistare a altor maladii și cine va purta răspunderea dacă va crește numărul deceselor de alte maladii din cauza limitării accesului la serviciile planificate de examinare medicală ori din frica populației de a se adresa după ajutor medical și a se expune riscului COVID-19;
  • Care este impactul mesajului circulat „Stati acasa”, este acesta în favoarea sau detrimentul cetățenilor;
  • Cine evaluează nivelului de sărăcie și de vulnerabilitate a marii majorități a populației din cauza limitării și restricțiilor de a desfășura activitățile de muncă…

Autori:
Oxana Rucsineanu, SMIT
Svetlana Doltu, CpPT

Referințe

[1] Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale, https://msmps.gov.md/ro/content/actualizarea-datelor-privind-situatia-epidemiologica-prin-infectia-covid-19-25-mai, 25.05.20
[2] Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, https://statistica.gov.md/newsview.php
[3] How the COVID-19 Pandemic Could End, Lydia Denworth, https://www.scientificamerican.com/article/how-the-covid-19-pandemic-could-end1/
[4] Evolutionary biologist Sarah Cobey, the University of Chicago, USA
[5] UN News, COVID-19 threatening global peace and security, UN chief warns,  https://news.un.org/en/story/2020/04/1061502
[6] Un sistem de sănătate transparent – ce înseamnă și cum funcționează, http://sanatateinfo.md/News/Item/9276
[7] https://news.un.org/en/story/2020/04/1061502
[8] Coronavirus: A visual guide to the economic impact, https://www.bbc.com/news/business-51706225
[9] Socio-economic impact of COVID-19, https://www.undp.org/content/undp/en/home/coronavirus/socio-economic-impact-of-covid-19.html
[10] SARS-COV-2 DIAGNOSTIC PIPELINE , https://www.finddx.org/covid-19/pipeline/
[11] Diagnostics and Serology,https://www.treatmentactiongroup.org/wp-content/uploads/2020/05/covid_19_diagnostics_serology_final.pdf

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: